Cum calculăm scorul de pregătire

Simulează îți arată un singur procent. Pagina asta explică exact din ce e făcut, ca să poți să nu fii de acord cu el.

Principiul de bază: scorul preferă să te subestimeze. O proiecție care spune 8,2 și se dovedește 8,4 e mai utilă decât una care spune 9,5 și te lasă descoperit în iunie.

Ce intră în scor

Acuratețe

Răspunsurile tale, cu cele recente cântărind mai mult

Cât de des nimerești corect

Acoperire

Câte exerciții distincte ai atins din total

Să fii bun pe 5% din materie nu înseamnă să fii pregătit

Ultima simulare

Nota de la ultima simulare cronometrată

Singura dovadă în condiții apropiate de examen

Cele patru reguli

1. 1

   Răspunsurile vechi contează tot mai puțin

   Fiecare răspuns are o greutate care se înjumătățește la fiecare 14 zile. Ce ai lucrat săptămâna asta cântărește mult; ce ai lucrat acum două luni, aproape nimic. Scorul scade dacă te oprești — nu e o pedeapsă, doar lipsa unor dovezi recente.

2. 2

   Puține răspunsuri nu îți dau un scor mare

   Cinci răspunsuri corecte nu înseamnă 100%. Scorul pornește de la o presupunere prudentă și se apropie de acuratețea ta reală pe măsură ce strângi răspunsuri. Nu poți urca scorul dintr-o seară — nici nu ar trebui.

3. 3

   Acoperirea limitează scorul

   Acuratețea și acoperirea se înmulțesc, nu se mediază. Dacă ai răspuns perfect, dar doar la o zecime din materie, scorul rămâne mic: examenul nu întreabă doar din zecimea aia.

4. 4

   Proiecția nu urcă mult peste ultima simulare

   Nota proiectată nu urcă mai mult de o jumătate de punct peste ultima ta simulare. Exercițiile de acasă sunt fără cronometru și le poți relua; o simulare nu. Când cele două nu sunt de acord, credem dovada mai grea.

Ce nu face scorul

Nu îți promite o notă. Nu te compară cu alți elevi. Nu urcă pentru că ai deschis aplicația — urcă doar când răspunzi. Iar pentru materiile care vin din alte aplicații nu inventăm o acoperire: acolo scorul se bazează doar pe răspunsurile tale, și îți spunem asta.